Cea mai lunga sedinta din istoria ASJC

Am avut onoarea de a coordona ieri cea mai lunga sedinta a ASJC. Ceea ce indica faptul ca strategiile se fac greu. Asta pentru ca a fost a doua sedinta de strategie pentru noi si, dupa ore intregi, tot am mai avea de discutat.

Anca S, Catalin si Adina, atenti la ce explicam eu (probabil):P

Anca S, Catalin si Adina, atenti la ce explicam eu (probabil):P

Cat a durat? De la 18:30, cand ne-am intalnit, pana la 1:00, cand am plecat in sfarsit din Casa Studentilor, care se inchisese deja. Deci cam 6 ore. Multumim pe aceasta cale domnului Florin (pe care nu il cunoasteam pana acum), care a avut rabdarea de a sta dupa noi pentru a ne descuia usa.

Mihaela si Denisa C, mandre de munca depusa!

Mihaela si Denisa C, mandre de munca depusa!

In mod cert toti am fost terminati, ne-am stors creierii, rabdarea si nervii la maxim, dar a meritat. Si simt ca sedinta asta, asa lunga si urata cum a fost ea, ne-a si unit. In plus, mai ales pe la sfarsit, cand deja eram prea obositi ca sa ne concentram si sa tinem ochii deschisi, ne-am distrat de-a dreptul. Las pozele sa vorbeasca pentru noi.

Anca S, chinuindu-se sa stea treaza...

Anca S, chinuindu-se sa stea treaza...

Joculete la miez de noapte: Cata si Denisa

Joculete la miez de noapte: Cata si Denisa

O baie pe nas, de revigorare - Ioana si Adina

O baie pe nas, de revigorare - Ioana si Adina

Multumim lui Traian si Radu pentru amabilitatea de a ne oferi biroul in scopuri ASJCiste. V-am lasat surprize, poate ne mai lasati si alta data! 😛

Sa tot facem sedinte de strategie, nu? 🙂


Impresii despre teambuilding – seniori vs. juniori

Pentru ca a fost o experienta importanta atat pentru fiecare dintre noi, cat si pentru familia ASJC, m-am gandit sa culeg impresii de la cei prezenti weekendul trecut in Zarnesti. Iata ce am obtinut.

ASJCistii si o bucatica de OSEisti in Brasov

ASJCistii si o bucatica de OSEisti in Brasov

Ce spun juniorii:

„A fost o experienta placuta si totodata un mod de relaxare si distractie dupa o sesiune foarte dificila. Mi-au placut jocurile si activitatile, ca mi-am facut cativa noi prieteni la OSE, ca am ras mult si ca am imbratisat multe fete. Nu mi-a placut ca am racit si ca nu am avut ocazia sa mergem si pe munte sa ne dam cu nailonul pe partie sau sa  ne jucam in zapada. Sper sa mai apara astfel de momente”, ne spune Bogdan.

Elena (Vulpe) recunoaste ca „ideea unui teambuilding imi suna amenintator, nu prea stiam oamenii cu care o sa fiu, ma gandeam ca o sa ne lege de scaun si toata ziua o sa ne invete ce si cum trebuie sa facem ca sa devenim echipa. Intr-adevar am invatat cum te simti cand esti intr-o echipa, dar nu tintuita de scaun, ci prin jocuri antrenante, „ne-eforturi” de a-ti intelege colegul, cu rabdare si zambet pe buze, cu intelegere si buna dispozitie. Mi-ati indeplinit visul de a vizita Brasovul si dorinta cea mare de a trai ASJC (cred ca ar trebui branduit modul nostru de a munci distrandu-ne).”

Ce spun seniorii:

A fost incredibil sa vad o urmatoare generatie de jurnalisti distrandu-se impreuna, invatand sa aiba incredere unul in celalalt si construind o echipa plina de forta. M-am simtit excelent alaturi de nucleul comunitatii noastre de „young media makers” si cred ca a fost un inceput foarte bun pentru constructia unei baze solide pentru ASJC Romania. Am ras, am dansat, am vorbit, ne-am imbatat si am petrecut impreuna cateva zile extraordinare. Mai vreau!”, spune Denisa extaziata.

Petre e ceva mai direct: „A fost un teambuilding reusit, in care am ajuns sa-i cunosc mai bine pe colegii mei din ASJC si sa descopar cat de multe lucruri putem face impreuna. Ne-am distrat, am invatat si mai ales, ne-am testat reciproc limitele. Personal, abia astept urmatorul teambuilding si cred ca data viitoare va fi si mai wild ca acum. :P”

Eu spun cam asa: Ma bucur enorm ca am reusit sa facem teambuildingul asta. Era visul meu de acum un an. Si singurul regret pe care il am e ca nu am reusit sa ne strangem toti. Dar atatia cati am fost, ne-am simtit bine, ne-am distrat, am fost creativi, am suferit, am facut misto si am invatat. Imi doresc doar sa vad efectele. Un lucru imi e clar insa: ASJC va creste si o va face frumos. We (really) grow together! 🙂

PS: Curand o postam si cateva poze sugestive… imediat cum centralizam totul 😀


ASJC Romania sustine Orange Concept Store

Orange Concept Store pune la dispozitia organizatiilor studentesti spatiul necesar pentru desfasurarea evenimentelor ce au ca target tinerii si studentii.

Orange Concept Store (pe Calea Victoriei, nr. 41) poate gazdui pana la 260 de persoane si pune la dispozitie un proiector cu ecran si sonorizare de calitate.

Pentru mai multe detalii contacteaza echipa ASJC la asjc.romania@gmail.com sau trimite o prezentare a proiectului tau pe adresa cezara.hodor@ saatchi.ro sau gabriela.nanu@ saatchi.ro si, daca evenimentul propus de tine este potrivit spatiului din Orange concept store, atunci ai sansa sa beneficiezi de spatiul pus la dispozitie!”

Pentru mai multe detalii intra pe http://www.orangeconcept. ro si creaza-ti un cont pentru a primi un newsletter cu toate evenimentele de la Orange concept store.


Concurs! ASJC Romania duce doi studenți la Digital Marketing Forum

ASJC Romania are plăcerea de a oferi două invitații la Digital Marketing Forum, eveniment ce reunește specialiști în marketing, branding și new media care aduce în prim plan cele mai noi informații despre online marketing, mobile marketing, advergaming, podcasting, blogging sau tehnologia 3G.

O invitație include accesul gratuit la cele două zile de conferințe și posibilitatea de a-i cunoaște pe specialiștii români și internaționali din domeniu.

Pentru a câștiga o invitație trebuie să trimiteți la asjc.romania@gmail.com un email cu:

  • datele de contact (nume, prenume, mail, telefon – scrise obligatoriu în corpul mailului)
  • un text de maxim 600 de semne în care să motivați de ce ASJC România v-ar alege să beneficiați de cele două invitații
  • o fotografie potret (pentru cazul în care vei fi ales câștigător și te vom anunța pe blog)

Așteptăm aplicațiile voastre până marți, 24 februarie, ora 12.00 (am), la adresa asjc.romania@gmail.com.


ASJC Romania pleaca in teambuilding!

Cateva zile nu veti mai auzi de noi, pentru ca o sa fim izolati in Zarnesti, alaturi de bunii nostri prieteni din OSE, la primul teambuilding ca la carte organizat de ASJC.

Timp de doua zile o sa stam impreuna la o cabana izolata si o sa ne cunoastem, o sa jucam jocuri, o sa ne simtim bine si o sa ne intoarcem, speram noi, ca echipa mai bine inchegata si cu foarte mult chef de munca.

Este prima oara cand reusim sa facem un teambuilding adevarat, la care sa participe mare parte din echipa, undeva departe, unde singurul scop este sa ne cunoastem mai bine, sa ne construim echipa, sa fim mai puternici impreuna si sa ne distram ca o comunitate misto ce suntem. Le multumim Mihaelei, lui Petre si Ancai pentru organizarea ca la carte si colegilor nostri din OSE pentru ajutorul plin de expertiza 😀

Ne-auzim de luni incolo, pentru ca avem vesti mari si ne asteapta un an plin!


MAURICIO ALARCÓN: „Iubesc printul pentru ca este forma cea mai simpla de exprimare a publicitatii”

Interviu realizat de Raluca Furtuna, castigatoarea invitatiei ASJC la AdPrint

Mauricio Alarcón este din Ecuador, iar în prezent este Executive Creative Director la S,C,F,P Barcelona. A lucrat la agenţii cu nume cunoscute în lumea advertisingului, cum ar fi JWT Barcelona sau Vinizius Young & Rubicam. Printre concursurile internaţionale la care a câştigat premii se numără şi Cannes.

Ruka: De ce ai ales acest subiect pentru seminar?

Mauricio Alarcon: Cum toţi cei de aici iubim printul şi acest festival are la bază acest tip de publicitate, am ales o temă legată de el, care să deschidă ochii anumitor ţări, pentru a le face să continue realizarea printurilor şi în acelaşi timp să vadă din altă perspectivă noile suporturi existente în publicitate. Mi-ar fi plăcut să fi purtat mai multe discuţii cu cei din sală… Am vrut să aleg un subiect care cred că se află în mintea multor persoane, dar puţine se încumetă să îl pronunţe.

R: Ştim că printul nu se află în cea mai bună perioadă a sa. Ce tehnici ai folosi pentru a „salva” printul sau cum ar putea publicitarii să facă asta?

M.A: Nu cred că este nici pe departe pe moarte. Cred că va continua să existe pentru mult timp prin intermediul revistelor, prin outdoor, atâta timp cât aceste suporturi vor continua să fie în viaţă. Dar cred că trebuie să evolueze. În acest moment ne-am limitat la a face nişte printuri fantastice la nivel senzorial, multe execuţii care sunt geniale la nivel de imagine, dar nu ştiu dacă asta este exact ce aşteaptă clienţii. Acum, când printul se vede un pic limitat din cauza interactivităţii şi a televiziunii, cred că trebuie să se dezvolte mai mult ca un instrument care să facă lumea să se implice, să genereze conversaţii şi care să se transforme în ceva mai apropiat publicului.
Vine un moment în care dacă lumii îi repeţi acelaşi stil, imagine şi acelaşi format, lumea se plictiseşte. Până la urmă printul devine ca un zgomot ce trece prin faţa ta fără să îi mai dai importanţă.
Cred că ne găsim într-o formă simplă de a fi. Suntem într-o etapă de  expunere în ceea ce priveşte imaginea. Cât priveşte senzorialul suntem în epoca vânătorii, a pescuitului: trebuie să arunci undiţa şi să prinzi publicul. Pornind de la aceste concepte cred că printul poate evolua.
Pentru ziare e ceva mai dificil. Acum majoritatea citeşte ziare online. Dar în cazul revistelor şi outdoor-ului printul poate încă să se dezvolte.

R: De ce iubeşti atât de mult printul?

M.A: Iubesc printul pentru că este forma cea mai simplă de exprimare a publicităţii. E cea mai simplă din tot ce există. Cred că reuseşti atunci când ajungi la acea simplitate şi acea simplitate transmite foarte multe emoţii, foarte multe senzaţii şi în acelaşi timp captează atenţia publicului, a consumatorului. Pentru mine printul este sublim. Printul este ca o lovitură unică pe care dacă o realizezi bine lumea rămâne cu ideea ta. Îmi plac şi celelalte suporturi, dar ele nu au acea simplitate a printului.

R: Care este proiectul de care te simţi cel mai mândru?

M.A: Nu cred că aş putea să numesc unul anume, dar mă simt foarte mândru de ce am făcut timp de doi ani cu brandul Burger King în Spania.
Clientul nu avea o imagine foarte bună în această ţară, era doar un „hamburger”. Şi cultura gastronomică spaniolă nu apreciază foarte mult hamburgerii. La asta se adaugă că Spania este o ţară nu foarte iubitoare a culturii americane. Erau doi factori pe care trebuia sa-i rezolvăm.
Cât timp am lucrat cu acest cont, mai exact doi ani şi jumătate, Burger King s-a transformat într-un brand care a ajuns la foarte multă lume. Îmi aduc aminte că am lansat un produs nou. Aşteptam o creştere de aproape 20% şi la final am obţinut  45%.
Am auzit o ştire destul de curând, acum o lună, când eu deja nu mai aveam acel cont: singurul brand care a crescut în timpul crizei în Spania a fost Burger King. Sunt foarte mândru nu doar de fiecare reclamă care s-a făcut sau de fiecare campanie care a fost ieşită din comun şi bine primită de public, ci şi pentru rezultatul care s-a obţinut lucrând din greu, timp de doi ani, pentru un anumit stil de comunicare.

R: Ce sfaturi le-ai oferi studenţilor care vor să aibă o carieră în publicitate?

M.A: Cel mai important sfat este să cerceteze mult, să nu se oprească doar la ce văd de obicei. Festivalurile sunt o sursă importantă de inspiraţie şi educare, la fel şi cărţile. Să caute şi să descopere formele lor proprii de exprimare.
Dacă publicitatea se transformă într-o repetiţie a repetitiei, într-o o reclamă care încearcă sa fie altă reclamă, până la urmă aceasta stagnează. Asta se întâmplă pentru că am fost învăţaţi să facem ceva într-un anumit fel şi de aici se pierde o gramadă din originalitate. Cel mai mult le recomand să caute mereu forme noi de a face lucrurile şi să acorde o atenţie deosebită a ceea ce este inovativ . Media inovative trebuie să ne preocupe pe toţi pentru că reprezintă viitorul. Media traditionale deja sunt cunoscute mai bine de toţi, dar în cazul mediilor inovative, cu cât (studenţii) află mai multe despre ele, cu atât mai mult pot ajuta generaţiile de publicitari care vin după ei.

R: De ce ai ales să lucrezi în publicitate?

M.A: E un pic ciudat… pentru că întotdeauna mi-a fost clar că vreau să lucrez într-un domeniu care avea legătură cu  abilitatea de a fi creativ sau să exprim ce era în mintea sau în inima mea.
Am studiat desen grafic aproape un an. Îmi plăcea la nebunie, dar mă limita. Pentru că mi-am dat seama că sunt generalist, că vreau să văd totul, mai mult decât să mă concretez pe un domeniu anume, atunci am ales publicitatea. Mi-ar plăcea insa să cunosc alte tipuri de comunicare care să nu fie neapărat din sfera publiciăţii. Nu înseamnă că vreau să mă îndepărtez de publicitate, doar că mi-ar plăcea să găsesc alte forme şi tehinici de a le aplica în cadrul ei.

R: Tendinţa globală este să se acorde o importanţă mai mare interactivităţii decât printului. Din ce am înţeles la seminar, în Spania este un fel de grup de rezistenţă care apără acest suport publicitar?

M.A: Cred ca toţi vom apăra printul, pentru că aşa cum am spus este forma cea mai simplă de exprimare în publicitate. Este pionierul prin care publicitatea s-a născut şi a început să se facă vizibilă. Deci niciodată nu putem să negăm trecutul nostru, nu putem să spunem că nu ne mai place printul. Credem că încă îşi mai are locul în publicitate, dar în acelaşi timp trebuie să fim deschişi la media noi şi printul trebuie să se dezvolte.
Nu cred că există un grup de rezistenţă, o apărare pentru că lumea vrea să asasineze printul. Este doar o apărare a valorilor din publicitate care trebuie să existe mereu. Dar în acelaşi timp trebuie să fim deschişi la tot ce este nou.


Prima iubire a lui Marcel Proust…madlena de Carturesti

Articol de Adina Antonie si Elena Vulpe

 Echipa ASJC s-a strans azi la o madlena, un vin fiert sau un ceai fierbinte, în librăria Carturesti. Astfel, am pasit si noi in cautarea iubirii lui Swann, alaturi de tinerii prezenti la eveniment. Lansarea cartii a avut loc in „sub-Carturesti”, locatie boema, cu miros de scortisoara si de ceai.

Echipa ASJC la lansarea cartii "O iubire a lui Swann"

Echipa ASJC la lansarea cartii "O iubire a lui Swann", fotografie de Andrei Ionita

Invitati sa vorbeasca despre carte au fost: Mircea Cartarescu, Alex Leo Serban, Ioan T. Morar si Cristian Teodorescu. Cei patru au analizat mai mult despre personalitatea lui Proust si influenta lui generală în literatura universală, decât despre tema cartii. Acest lucru ni s-a parut nepotrivit, tinand cont ca majoritatea tinerilor prezenti nu citise opera lui Proust.

Ioan T. Morar a comparat cartea cu un sms mai lung. Tot el a mentionat ca „O iubire a lui Swann” se poate incadra in topul romanelor de dragoste alaturi de „Tristan si Isolda” sau de „Romeo si Julieta”.

Ioan T. Morar si ASJC, fotografie de Andrei Ionita

Ioan T. Morar si ASJC, fotografie de Andrei Ionita

„Sunt doua tipuri de persoane: cei care nu l-au citit deloc pe Proust şi cei care l-au citit demult”, spune Mircea Cărtărescu. Acesta a impartasit publicului doua anecdote, pe care nu le puteam intelege decat daca am fi cunoscut in amanunt opera si viata lui Proust.

Mircea Cartarescu si ASJC, fotografie de Andrei Ionita

Mircea Cartarescu si ASJC, fotografie de Andrei Ionita

Alex Leo Serban a vorbit despre ecranizarea cartilor lui Proust. Invitatul a mentionat despre imposibilitatea de a transpune pe pelicula tensiunea, atmosfera si personajele exact asa cum sunt prezentate intr-o carte.

„Romania este printre putinele tari in care exista doua traduceri integrale ale operei lui Proust”, a afirmat Cristian Teodorescu. Publicistul roman a povestit despre prima sa lectura a operei lui Proust la varsta de numai 19 ani, fiind dezamagit de frazele ambigue, neincheiate si lipsite de sens. Totusi, ulterior a descoperit ca textele lui Proust sunt pline de muzicalitate.

De la stanga la dreapta: Ioan T. Morar, Mircea Cartarescu, Alex Leo Serban si Cristian Teodorescu, foto de Andrei Ionita

De la stanga la dreapta: Ioan T. Morar, Mircea Cartarescu, Alex Leo Serban si Cristian Teodorescu, foto de Andrei Ionita

Din pacate, absenta microfoanelor a facut ca multe dintre lucrurile interesante spuse de invitati sa nu ajunga la toti ce prezenti in sala. Invitatia de la sfarsitul lansarii de a gusta din „briose” si ceai nu a fost posibila deoarece ambele se terminasera de ceva timp. Cei prezenti au fost supusi si la alte neplaceri: lipsa scaunelor si pozitionarea neadecvata a mesei invitatilor.

Noi am cumpara ziarul impreuna cu cartea. Voi?